Prezențele consolidate ale românilor din afara graniţelor, cu o populație școlară tot mai amplă, multiculturală, au dus la o redefinire a metodelor de eduare a tinerei generaţii, cu elemente de noutate care încă necesită adaptări realiste.

Despre soluții și viitor, Radu Lupu, prim-vicepreședinte PNL Diaspora, rezident în Italia de 28 de ani, susține că „identitatea românească în comunitățile din afara granițelor este o prioritate absolută, iar instrumentul principal este predarea limbii române copiilor, în școlile de masă”. „Astăzi, în centrul activităților prioritare ale PNL şi ale Preşedintelui Iohannis există un clar interes de a oferi oportunități de oglindire, reflecție și împărtășire a unor deschideri spre cercetare şi educație legate de România şi de identitatea românească” declară acesta. Unul dintre mijloace este proiectul ”Limbă, Cultură şi Civilizaţie Română”, derulat în unele instituții de învățământ din întreaga Diaspora.

Acest proiect a dat posibilitatea de investigare a nevoilor comunităților de elevi de origine română, odată cu predarea limbii române. Grija noastră este ca noile generații de copii să nu fie asimilaţi cultural de ţările-gazdă, ci să facem un efort să îşi cunoască originile, să învete şi limba română şi să nu se simtă ca nişte străini când vizitează România, sau când investesc în România, mai târziu, ca adulţi cu mentalităţi europene, mai bogaţi în calităţi umane decât părinţii sau bunicii lor, continuă reprezentantul PNL.

Aceşti tineri se confruntă cu situaţii mult diferite faţă de copiii crescuţi în România. Această Generaţie a Doua de diasporeni nu se confruntă cu aceleaşi greutăţi cu care s-au confruntat părinţii lor, emigranţi, ci absorb cu ușurință cultura şi valorile noilor ţări. Devin ei astfel mai puţin români? Poate că e bine să-i lăsăm să aleagă, dându-le repere măsurabile, care să îi ajute să ia decizii de viață, ulterior. Educaţia, în acest sens, este vitală, declară Radu Lupu. Ce va motiva generațiile tinere să se întoarcă într-o țară despre care nu știu aproape nimic, unde nu mai au bunici sau proprietăți, a căror limbă nu o vorbesc? Contextul este complex, dar România trebuie să se concentreze pe noile generații de copii născuți în Diaspora și să investească în ele, prin programe dedicate special acestora, declară în încheiere Radu.
Autor: Cristian Gaiță

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *